După cum cei mai mulți știu, m-a lovit mania studiatului( sau smania, pe italienește vorbind) la bătrânețe. Buuun. Și cu asta? Păi, cu asta nimic. Treaba e că de fo săptămână încoace, îmi tratez neuronii cu literatură engleză veche. Da, și? Păi și nimic, iar. Dar, după trântă voinicească cu alde Chaucer, Marlowe, Shakespeare etc..., apprehension-comprehension și alte metode de tortură la fel de medievale ca și materia în chestiune ( pardon, renascentiste), ajung eu cu sufletul ușurat și o senzație divină de treabă terminată la ultima pagină a cursului care se încheie astfel (citez și jur pe roșu că e adevărat!):
"Sukata Chaudhuri suggests that the power of expression is as futile [nu e prostie !] as that of apprehension; there is no relation between language and reality."
What the fuck ?!!! Și io ce se cheamă că am facut până acuma, mancatz-aș? Mi-am acuplat neuronii în van?
Se pare ca da. pardon, că yes, indeed.
mia
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu